Pentru că Domnul meu e viu,
Iertată mi-e vinovăția,
Plătită mi-este toată datoria,
Și nici măcar nu pot ca să descriu
Ce profunzime are bucuria,
Și ce copleșitor e ca să știu
Că nimeni nu mă osândește
Nici azi, nici cât durează veșnicia,
Pentru că Domnul meu trăiește.

Pentru că Domnul meu e viu,
Mi-e sufletul în sărbătoare,
Neîntrerupte curg acum izvoare
De ape vii, pe unde-a fost pustiu.
Am libertate-n loc de închisoare,
Și-n locul unui veșnic "prea târziu",
Speranța ce nu asfințește
Ci luminează mai strălucitoare,
Pentru că Domnul meu trăiește.

Pentru că Domnul meu e viu,
Nu mai există despărțire
De Dumnezeu, de-a Tatălui iubire,
Care mă vede ca pe al Său Fiu
Și-mi socotește-a Lui neprihănire.
Prospectul nu-mi mai este cenușiu,
Căci Dumnezeu mă-ndreptățește
Și-mi dă în loc de moarte, nemurire,
Pentru că Domnul meu trăiește.